O mare parte din
populația României va avea în continuare acces la păcănele, în ciuda faptului
că s-a votat legea care interzice aceste aparate. Decizia are efect, din
păcate, doar la sate și în orașele mici. În schimb, în localitățile cu peste
15.000 de suflete, împătimiții jocurilor de noroc găsesc refugiul extrem de
păgubos la fiecare colț de stradă.
Pentru dependenții
de jocuri de noroc de la țară, legea care elimină păcănelele din localitățile
mici este percepută diferit. Cei mai mulți dintre „gamblerii” tineri privesc
relaxați perspectiva dispariției sălilor de jocuri din comunele și orașele mici
și spun că și-așa, în mare parte din zi, se află în localitățile mari, fie la școală,
fie la locul de muncă.
Mult mai greu decât
navetiștilor le va fi însă jucătorilor din liga seniorilor atunci când vor fi
atinși de ispita păcănelelor și nu vor mai avea aparatele în apropiere. Unul dintre ei este Gică, un domn de 66 de ani, din
Smeeni. Comuna sa are sub șase mii de locuitori, astfel că se încadrează în
lista localităților care vor rămâne fără cazinouri, conform noii legi.
“Gambler” este numit cel care pariază sau se angajează în jocuri de noroc. ARHIVĂ
Pe domnul Gică, patima
păcănelelor l-a subjugat în urmă cu peste un deceniu. Nu a calculat niciodată
pierderile suferite de atunci în orele petrecute în fața păcănelelor, cele mai
comune și populare aparate de jocuri video din cazinouri. Jucătorii introduc
bani sau bani virtuali în mașină și apoi apasă butoane sau trag de o manetă
pentru a face să se rotească rolele. Scopul este să obțină combinații
câștigătoare de simboluri pentru a câștiga premii în bani sau alte recompense.
Nea` Gică a aflat deja că va
rămâne fără săli de jocuri în apropierea casei, însă este hotărât să procedeze
cam ca toți ceilalți „gambleri” de vârsta sa. Adică, atunci când va strânge
suma bună de pariat, va lua autobuzul și va merge până în cel mai apropiat
oraș, în cazul de față, în municipiul Buzău. O va face însă mai rar.
„Sunt doar douăzeci
de kilometri de aici până la Buzău. Nu contează distanța când ai așa ceva în
cap. Chiar dacă mă mai costă zece lei biletul dus-întors tot îmi fac damblaua
cu restul de bani. Vor fi soluții pentru
cei cu mania asta. O să plece acolo unde sunt păcănele, dar poate nu la fel ca
acum. E greu să se lase pentru că e ca cel care vrea să pescuiască și are pasiunea
în sânge. Că e frig afară, că e gheață, merge să pescuiască. Așa e și cu
jocurile de noroc”, ne spune domnul Gică.
Gică și Costel, unul pro, celălalt anti păcănele. FOTO I. Bunilă
Nu toți prietenii localnicului
din Smeeni sunt amatori de jocuri de noroc. La un scurt sondaj de opinie, în
centrul localității, pare că mai mulți sunt cei care se bucură că nu vor mai exista
tentații în comună, odată cu apariția legii.
”Să le închidă mai
repede, foarte bine! Dacă am pofte, mă duc să beau o bere, apoi mă duc acasă.
Dacă bag un milion acolo și apăs pe ăla de îl nenorocesc ce rezolv? Poate unii se
lasă de boala asta, pentru că, să știți, e o boală tare grea. Uitați cum au
ajuns unii să-și vândă casele, iau banii de la gura copiilor, alții ajung la
certuri, își bat, își omoară nevestele”, ne mărturisește nea` Costel, prietenul domnului
Gică.
Ne mutăm la Vadu
Pașii, comună mare de lângă municipiul Buzău. Legea păcănelelor, care a trecut
în sfârșit de Parlament, scoate și de aici aparatele din săli de jocuri de
noroc sau din bodegi, pentru că are cu circa cinci mii de locuitori mai puțini
decât limita care permite păstrarea cazinourilor.
„Toată lumea știe
că nu câștigă la păcănele, dar tot se duce acolo. Domnule dragă, în momentul în
care ai un ban în buzunar și ai boala asta te duci cu el acolo; nu scapi ușor
de ea. Vadu Pașii e la o aruncătură de băț de orașul Buzău, unde o să se mute
toate sălile astea din comunele învecinate. Raiul păcănelelor acolo va fi”, ne
spune Costică Panait, un localnic din comuna Vadu Pașii.
Aflăm că domnul
Costică a avut cârciumă pe vremuri, cu ruletă și sloturi digitale, în comuna
lipită de Buzău. Ne mărturisește că atunci a fost cea mai chinuitoare perioadă din
viața sa, deoarece gândul îi stătea numai la mirajul câștigurilor ușoare.
„Domnule, am avut păcănelele
în prăvălia mea, pe vremuri. Am avut cârciumă și am avut și păcănele. Cred că
de prin anul `96 sau `97. Am pierdut mulți bani atunci, pentru că jucam mult,
nu rezistam tentației. Din cauza aia am și închis prăvălia, pentru că am dat
faliment. Singurul meu avantaj era că nu m-am lăsat de serviciu, ca
electrician, la compania de apă din Buzău”, ne povestește domnul Panait.
Legea adoptată recent
de Parlament prevede că sunt interzise sălile cu jocuri în satele sau în
orașele cu mai puțin de 15.000 de locuitori, adică în peste 3.000 de
localități.
Source link
